Agenda Culturală / Feldioara 2019

Șezătoare la Feldioara – eveniment lunar

Feldioara şi Cetatea Medievală Marienburg – O nouă destinaţie în inima României

Pagini de facebook oficiale:

• Primăria Feldioara
• Centru de Informare Turistica Feldioara
• Cetatea Feldioara – Marienburg

Feldioara, mai demult Cetate de Pământ, (în dialectul săsesc Marienbrichm, Marembrix, Merembrix, în germană Marenburch, Marienburg, în traducere ‘’Cetatea Mariei’’, în maghiară Foldvar, în latină Caştrum Sancte Maria, este o localitate în județul Brașov, Transilvania România.

Face parte din regiunea istorică Ţara Bârsei, aflându-se la cca. 389 m deasupra nivelului mării. Numele românesc al localităţii este derivat din maghiară, Fold-Var, care înseamnă cetate de pămant. Denumirea germană, Marienburg, înseamnă cetatea Mariei, cu referire la Fecioara Maria, patroana Ordinului Cavalerilor Teutoni. Cetatea de la Feldioara este cea mai importantă fortificaţie ridicată de cavalerii teutoni in Transilvania.

Săpăturile arheologice au scos la iveală un inventar bogat din epoca neolitică, cu preponderență ceramică pictată de tip Ariusd. Pe teritoriul comunei au fost găsite 109 morminte, datând din secolul XII, aşadar dinainte de aşezarea saşilor pe aceste locuri.

Cetatea teutonilor era situată pe colina de la Feldioara, înconjurată de trei laturi de râul Olt. Experienţa de constructori a teutonilor acumulată în Ţara Sfântă şi în Asia Mică a adus pe meleagurile transilvănene tehnici şi soluţii de construcţie întâlnite la marile castele cruciate de la Tyr, Krak des Chevalier şi Ascalon. Din vechea cetate a teutonilor se mai păstrează astăzi (până în anul 2012, când au început lucrările de restaurare) numai un rest dintr-un zid de piatră în partea de nord-vest.

COMUNA FELDIOARA este situată pe DN 13 şi E 60, la 20 km nord de Braşov si 100 km de Sighişoara, la 45, 82 latitudine si 25, 6 longitudine.

Comuna se învecinează cu următoarele comune: Măieruş, Hălchiu, Vâlcele, Bod şi Hăghig (judeţul Covasna).

Localitatea Feldioara se afla pe o colină care se desprinde din munţii Persani şi se opreşte pe malul Oltului. Formele de relief întâlnite sunt: lunca aluvionară, terasele și câmpia. Economia se bazează pe: agricultură (produse cereale, sfeclă de zahăr), construcții civile şi industriale, industrie extractivă, comerţ, transport, morărit şi panificatie, industria laptelui, producţie mobilă, gater, balastieră).

Suprafaţa este de 7578 ha. Unitatea administrativ-teritorială este compusă din: Feldioara, Reconstrucţia şi Rotbav.

Din punct de vedere istoric, unitatea administrativ-teritorială Feldioara se afla în Repertoriul Arheologic Naţional cu următoarele situri: aşezarea de la Feldioara – „La Cetate”; aşezarea din epoca bronzului de la Feldioara – „La Fermă”; descoperiri hallstattiene la Feldioara; situl arheologic de la Feldioara – „Dealul Cetăţii”; aşezarea de la Feldioara; aşezarea eneolitică de la Feldioara (fosta Şcoală de Agricultură); Biserica Medievală Evanghelică de la Feldioara; aşezarea dacică de la Feldioara; aşezarea din epoca bronzului de la Rotbav – „Părăuţ”; aşezarea neolitică de la Rotbav; posibila aşezare romană de la Rotbav; aşezarea din epoca bronzului de la Rotbav – „Unghiul gardului”; situl arheologic de la Rotbav – „Căldăruşe”; Cetatea de la Feldioara; Fortificaţia Medievală de la Feldioara; Castrul de la Feldioara – „Cetăţuia”.

La sfârşitul secolului XIX, saşii şi românii formau o comunitate de peste 3.000 de oameni. Potrivit ultimelor estimări, populaţia Feldioarei este de circa 7535 de locuitori, dintre care:

– persoane de sex masculin: 3803

– persoane de sex feminin: 3732

Din punct de vedere al etniilor, statistica prezintă următoarele:

-români 6427 (85.3 %)

-maghiari 821 (10.9 %)

-rromi 196 (2.6 % )

FINETA – motel-restaurant

HANUL ROTBAV – motel-restaurant

DORIPESCO – motel-restaurant + pescarie

• facilitati de pescuit si recreere

REINERT – fabrica germana de mezeluri

MIELE TECHNICA – fabrica cu capital german de subansamble electronice

GINOS – fabrica de incaltaminte

ANATCO – fabrica de cherestea si gater

AGROSERVICE

OLYMPOS

Premium Porc Group

Economie

Puncte tari:

• Zonele industrializate/ramuri : preparate din carne Reinert, prelucrarea lemnului,
• Materiale de construcţii(fabrica Reconstrucţia), minereu (Uzina R),gatere (2 Feldioara, 2 Rotbav);
• Depozitarea carburanţilor/tone :rezervoare de 10 t la AGROMEC;

În Feldioara şi Rotbav există crescători de animale,în special oi şi vaci;

Capacităţile de cazare ale comunei sunt în Rotbav, Reconstrucţia şi la SC Doripesco;

Apariţii de noi activităţi economice în cadrul zonei:

• fabrici mici de mobilă;
• comerţ en-gros
• balastiere
• păşune
• cariera pentru exploatare balast

De asemenea, pe raza comunei Feldioara se regăsesc:

• 4500 ovine;
• 1300 porcine;
• 1200 bovine;
• 70 cabaline

Posibilitatea diversificării structurii economice;

• Numar mic de IMM şi nivel redus al dezvoltarii IMM-urilor;
• Absenţa unui mecanism de stimulare selectivă a activitaţilor industriale şi de
• Promovare a industriilor nepoluante şi care produc bunuri cu valoare adăugată mare;
• Slaba dezvoltare a serviciilor;

Puncte slabe

• Dotare precară a unităţilor de învăţământ cu echipamente şi materiale,insuficient racordate la tehnicile de vârf;
• Migrarea cadrelor didactice din învăţământ spre alte domenii de activitate.
• Asistenţa socială

Puncte tari

• Există o repartiţie echilibrată ca număr de persoane deservite/cabinet medical;
• Administraţia publică locală asigură fonduri şi servicii pentru protecţie socială.

Puncte slabe

• Unităţi de sănătate vechi, unele nefiind modernizate;
• Întreţinere curentă nesatisfacatoare; insuficiente servicii
• Lipsa dotărilor necesare desfăşurării activităţilor de expertizare medicală;

Mediu

Puncte tari

• Resurse de apă proprii;
• Potenţial ridicat pentru obţinerea de energie electrică din surse alternative
• Posibilităţi de agrement în imediata apropiere

Puncte slabe

• Indice scazut in zona verde/locuitor
• Lipsa perdelelor de protectie
• Inexistenta unei gestiuni ecologice integrate a deseurilor
• Grad de poluare relativ scazut

Oportunităţi

• Semnarea tratatului de aderare si aderarea efectiva laUE la 1 ianuarie 2007
• Îmbunatăţirea legislaţiei şi cadrului instituţional in Romania
• Extinderea autonomiei decizionale si financiare in toate sectoarele de activitate
• Stabilitate şi coerenţă politică internă

Riscuri

• Revenirea la un nivel economic de tip autarhic
• Revenirea la un sistem administrativ – centralizat
• Controlarea economiei de către politic
• Procese sociale şi demografice

Oportunităţi

• Creşterea mobilităţii populaţiei
• Îmbunătăţirea nivelului de educaţie şi cultură al populaţiei de toate vârstele
• Menţinerea unui climat social, inter-etnic şi interconfesional stabilit
• Creşterea numărului persoanelor cu pregătire profesională superioară în cadrul populaţiei apte de muncă

Riscuri

• Descreşterea demografică
• Instabilitate socială accentuată
• Migrarea profesorilor şi a altor cadre implicate în procesul formării profesionale din învăţământ către alte domenii sau alte ţări

Economie şi afaceri

Oportunităţi

• Existenţa finanţărilor internaţionale din partea UE şi a Băncii Mondiale
• Aplicarea strategiei naţionale de dezvoltare economico-socială pe termen mediu
• Stabilizarea mediului macroeconomic
• Dezvoltarea şi imbunătăţirea legislaţiei în domeniul muncii şi protecţiei sociale
• Restructurarea finanţelor publice şi creşterea autonomiei financiar-bugetare la nivel local
• Îmbunătăţirea legislatiei şi a mecanismelor de atragere a investiţiilor româneşti şi străine major
• Schimbarea şi accelerarea aplicării legislaţiei privind proprietatea

Riscuri

• Retragerea sprijinului financiar din partea organismelor internaţionale
• Creşterea deficitelor economice şi comerciale
• Dezvoltarea fenomenelor de infracţionalitate economică
• Eliminarea subvenţiilor acordate zonelor defavorizate din punct de vedere economic.

Procesul de modernizare al administraţiei publice din România se încadrează în demersul similar al ţărilor europene. Fiecare ţară se află într-un anumit stadiu al modernizării, ţinându-se seama de noile realităţi: accentuarea procesului de globalizare a economiei mondiale; intensificarea procesului de creare a Europei unite din punct de vedere politic şi economic; diminuarea atribuţiilor statului în domeniul vieţii economice şi sociale, etc.

În România, ca dealtfel în majoritatea ţărilor din estul continentului, reforma în administraţia publică este un proces ce se realizează în condiţii diferite faţă de procesul de modernizare a administraţiei publice din ţările din vest. Particularităţile sunt legate în special de accentuarea restricţiilor economice, îndeplinirea condiţiilor privind aderarea la Uniunea Europeană. Procesul de reformă are ca scop crearea acelui sistem al administraţiei publice care să raspundă cerinţelor societăţii democratice si eficienţei economice:

• asigurarea unui serviciu public de calitate pentru cetăţeni;
• funcţionarea instituţiilor din administraţia publică pe principiile utilităţii sociale;
• susţinerea şi sprijinirea reformei în toate domeniile (economic, social, judiciar, etc.).

Propunerile ce vizează reforma administraţiei publice au la bază analiza actualului sistem în scopul evidenţierii elementelor pozitive si negative ale acestuia, experienţa acumulată de ţările dezvoltate si tendinţele existente pe plan mondial în domeniul reformei publice, transformarea graduală a actualului sistem în aşa fel încât acesta să răspundă atât cerinţelor curente cât şi celor viitoare.

Procesul de modernizare a administraţiei publice vizează:

• elaborarea unui cadru general care să stea la baza întocmirii/dezvoltării unor planuri multianuale de modernizare la nivelul fiecărei instituţii, în conformitate cu necesităţile proprii;
• continuarea procesului de descentralizare în cadrul administraţiei publice, atât la nivel decizional căt si al atribuţiilor;
• îmbunătăţirea ofertei si calităţii serviciilor publice prin implicarea colectivitaţilor locale şi a operatorilor privaţi şi prin introducerea unui sistem de indicatori de măsurare a performanţei;
• scăderea ponderii resurselor alocate de la bugetul de stat şi creşterea ponderii veniturilor din taxele şi impozitele locale;
• implementarea unui sistem modern de management al resurselor umane : demararea unui proces de formare continuă a tuturor cadrelor de conducere din administraţie, crearea unui corp profesionist al funcţionarilor publici, obligativitatea formării continue a acestora, profesionalizarea funcţiei de prefect, respectarea eticii şi deontologiei profesionale de către funcţionarii publici, simplificarea metodologiei de organizare şi desfăşurare a concursurilor pentru ocuparea funcţiilor publice, urgentarea finalizării şi adoptării legii salarizării funcţionarilor publici care să constituie un mijloc real de motivare şi de atractivitate pentru sectorul public, etc.
• redefinirea rolului Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici;
• introducerea noilor tehnologii ale informaţiei şi comunicării ca elemente esenţiale în reducerea costurilor de funcţionare a sistemului administraţiei publice: extinderea accesului cetăţenilor la informaţiile publice prin intermediul internetului, organizarea serviciilor publice pe baza noilor tehnologii informatice;
• apropierea administraţiei publice de cetăţean: imbunătăţirea accesului la serviciile publice, simplificarea procedurilor administrative; promovarea funcţionarilor publici pe criterii profesionale şi morale, introducerea unor sisteme eficiente de consultare şi antrenare a cetaţenilor în activitatea administraţiei publice.

Dincolo de pasii concreţi făcuţi de către autorităţile române pe calea reformei administrative, observaţiile pertinente, ca de altfel şi recomandările Comisiei Europene, vin să demonstreze că acest proces amplu şi complex pe care-l traversează administraţia publica locală din România, este unul departe de a fi încheiat.

Măsurile de modernizare, de racordare la exigenţele europene în materie a ansamblului structurilor administrative, din punct de vedere organizatoric, funcţional, al procedurilor şi resurselor, apte să raspundă comandamentelor societăţii, în mod evident trebuie să continuie.

Patrimoniu:

• clădiri şi spaţii industriale disponibile cu dotare tehnico-edilitară bună, la costuri de achiziţie şi exploatare competitive
• fond de terenuri ce permite reconversia în scopuri şi cu funcţii diverse
• fond de terenuri cu indicator de calitate ridicat pentru practicarea agriculturii, cu lucrări de îmbunătăţiri funciare

Pe teritoriul comunei Feldioara există un număr de:

a) 5 lacuri

• 2 lacuri în colonia Reconstrucţia spre Rotbav (Asociaţia Pescarilor)
• 2 lacuri în satul Rotbav spre Măieruş (Asociaţia Pescarilor)
• 1 lac al SC Doripesco SA

b ) 2 bălţi:

• un cot de Olt la Feldioara;
• un cot de Olt spre Hăghig (dincolo de Olt, la locul numit Hundrubich);

c) fond piscicol cu zonă de agrement şi pescuit sportiv totalizeaza 5 suprafeţe, menţionate la pct a).

d) 2 iazuri de decantare în incinta CNU Feldioara, 1 iaz fiind în proiect de astupare

e) 1 bazin de acumulare a apelor industriale la CNU Feldioara.

Infrastructura instituţională:

• două unitaţi şcolare cu clasele I-IV
• o unitate şcolară cu clasele V-VIII
• o unitate şcolară cu clasele IX-XII
• sediul primăriei comunei
• un dispensar medical
• un dispensar sanitar veterinar
• un post de poliţie
• o filială P.T.T.R.
• un cabinet notarial
• câte un cămin cultural în satele aparţinătoare modernizate în perioada 2008 – 2010 .
• o casă de cultură modernizată în anul 2009

Infrastructura de circulaţie şi transport:

• legături rutiere, cu principalele oraşe ale ţării
• sectoare de drum comunal modernizate
• legături feroviare cu toată ţara

Locul: Dispensar Comuna Feldioara
Program: 24/24

Dragi prieteni, dezvoltarea permanentă a sistemului public local de sănătate reprezintă o preocupare continuă pentru administraţia publică locală.

Astfel, în direcţia facilităţilor aduse comunităţii noastre, venind în întâmpinarea nevoilor tuturor celor ce se confruntă cu o problemă de sănătate, cât şi în beneficiul tuturor celor ce se află în tranzit pe raza comunei noastre şi au nevoie de acest prim ajutor, în ultima zi a fiecărei luni vă vom pune la dispoziţie graficul privind serviciul de gardă din cadrul Centrului de Permanenţă ce îşi desfăşoară activitatea la Dispensarul Comunei Feldioara.

Preţuim activitatea tuturor cadrelor medicale ce fac posibilă această realizare benefică nouă, tuturor! Multă sănătate!

Programul de lucru este de 24/24, după cum urmează:

• • Luni – Vineri: 15:00-08:00
  • Sâmbătă – Duminică / Sărbători legale: 08:00-08:00

Primaria Feldioara/Centru de Informare Turistica Feldioara

Anunţ de interes public – Marienburg Scup

Număr de telefon: 0268 265 480

Centru de Informare Turistică Feldioara/Primăria Feldioara

Locul: Feldioara

Anunț: Promovarea Sportului de Performanță

Locul: Primăria Feldioara
Perioada: 2017

– HCL taxe si impozite

– TAUS SORIN

– TRIFAN SILVIU

– ANANIA KINGA

– VLAD MARCELA

– TICUSAN ELENA

– CUCU MIHAELA LAVINIA

– KISPAL CSILLA

– POP MIHAELA

– GOSMAN MARIANA

– POPA STEFAN

– TEGLAS RALUCA GIORGIANA

– BODEAN VIOREL

– CĂȚEAN SILVIU LEONTE

– CÎȘLARU CORNELIU VASILE

– DAVID COSTEL

– DIMA LAURENTIU COSTEL

– EFTIN EMILIAN

– JACOTĂ EMANUEL LIVIU

– MAILAT ACHIM EMIL

– MARTON IOAN

– POPIȘTER SILVIU

– ȘCHIOPU MARIN

– SIMA AUREL

– ȘIPOȘ EUGEN

– TICAN NICOLAE COSMIN

– TRIFAN SILVIU

– BODEAN VIOREL

– CATEAN SILVIU LEONTE

– DAVID COSTEL

– DIMA LAURENTIU COSTEL

– EFTIN EMILIAN

– JACOTA EMANUEL LIVIU

– MARTON IOAN

– POPISTER SILVIU

– SCHIOPU MARIN

– SIMA AUREL

– ȘIPOȘ EUGEN

– TICAN NICOLAE COSMIN

– MAILAT ACHIM EMIL