Economie
Puncte tari:
- Zonele industrializate/ramuri : preparate din carne Reinert, prelucrarea lemnului,
- Materiale de construcţii(fabrica Reconstrucţia), minereu (Uzina R),gatere (2 Feldioara, 2 Rotbav);
- Depozitarea carburanţilor/tone :rezervoare de 10 t la AGROMEC;
În Feldioara şi Rotbav există crescători de animale,în special oi şi vaci;
Capacităţile de cazare ale comunei sunt în Rotbav, Reconstrucţia şi la SC Doripesco;
Apariţii de noi activităţi economice în cadrul zonei:
- fabrici mici de mobilă;
- comerţ en-gros
- balastiere
- păşune
- cariera pentru exploatare balast
De asemenea, pe raza comunei Feldioara se regăsesc:
- 4500 ovine;
- 1300 porcine;
- 1200 bovine;
- 70 cabaline
Posibilitatea diversificării structurii economice;
- Numar mic de IMM şi nivel redus al dezvoltarii IMM-urilor;
- Absenţa unui mecanism de stimulare selectivă a activitaţilor industriale şi de
- Promovare a industriilor nepoluante şi care produc bunuri cu valoare adăugată mare;
- Slaba dezvoltare a serviciilor;
Puncte slabe
- Dotare precară a unităţilor de învăţământ cu echipamente şi materiale,insuficient racordate la tehnicile de vârf;
- Migrarea cadrelor didactice din învăţământ spre alte domenii de activitate.
- Asistenţa socială
Puncte tari
- Există o repartiţie echilibrată ca număr de persoane deservite/cabinet medical;
- Administraţia publică locală asigură fonduri şi servicii pentru protecţie socială.
Puncte slabe
- Unităţi de sănătate vechi, unele nefiind modernizate;
- Întreţinere curentă nesatisfacatoare; insuficiente servicii
- Lipsa dotărilor necesare desfăşurării activităţilor de expertizare medicală;
Mediu
Puncte tari
- Resurse de apă proprii;
- Potenţial ridicat pentru obţinerea de energie electrică din surse alternative
- Posibilităţi de agrement în imediata apropiere
Puncte slabe
- Indice scazut in zona verde/locuitor
- Lipsa perdelelor de protectie
- Inexistenta unei gestiuni ecologice integrate a deseurilor
- Grad de poluare relativ scazut
Oportunităţi
- Semnarea tratatului de aderare si aderarea efectiva laUE la 1 ianuarie 2007
- Îmbunatăţirea legislaţiei şi cadrului instituţional in Romania
- Extinderea autonomiei decizionale si financiare in toate sectoarele de activitate
- Stabilitate şi coerenţă politică internă
Riscuri
- Revenirea la un nivel economic de tip autarhic
- Revenirea la un sistem administrativ – centralizat
- Controlarea economiei de către politic
- Procese sociale şi demografice
Oportunităţi
- Creşterea mobilităţii populaţiei
- Îmbunătăţirea nivelului de educaţie şi cultură al populaţiei de toate vârstele
- Menţinerea unui climat social, inter-etnic şi interconfesional stabilit
- Creşterea numărului persoanelor cu pregătire profesională superioară în cadrul populaţiei apte de muncă
Riscuri
- Descreşterea demografică
- Instabilitate socială accentuată
- Migrarea profesorilor şi a altor cadre implicate în procesul formării profesionale din învăţământ către alte domenii sau alte ţări
Economie şi afaceri
Oportunităţi
- Existenţa finanţărilor internaţionale din partea UE şi a Băncii Mondiale
- Aplicarea strategiei naţionale de dezvoltare economico-socială pe termen mediu
- Stabilizarea mediului macroeconomic
- Dezvoltarea şi imbunătăţirea legislaţiei în domeniul muncii şi protecţiei sociale
- Restructurarea finanţelor publice şi creşterea autonomiei financiar-bugetare la nivel local
- Îmbunătăţirea legislatiei şi a mecanismelor de atragere a investiţiilor româneşti şi străine major
- Schimbarea şi accelerarea aplicării legislaţiei privind proprietatea
Riscuri
- Retragerea sprijinului financiar din partea organismelor internaţionale
- Creşterea deficitelor economice şi comerciale
- Dezvoltarea fenomenelor de infracţionalitate economică
- Eliminarea subvenţiilor acordate zonelor defavorizate din punct de vedere economic.
Procesul de modernizare al administraţiei publice din România se încadrează în demersul similar al ţărilor europene. Fiecare ţară se află într-un anumit stadiu al modernizării, ţinându-se seama de noile realităţi: accentuarea procesului de globalizare a economiei mondiale; intensificarea procesului de creare a Europei unite din punct de vedere politic şi economic; diminuarea atribuţiilor statului în domeniul vieţii economice şi sociale, etc.
În România, ca dealtfel în majoritatea ţărilor din estul continentului, reforma în administraţia publică este un proces ce se realizează în condiţii diferite faţă de procesul de modernizare a administraţiei publice din ţările din vest. Particularităţile sunt legate în special de accentuarea restricţiilor economice, îndeplinirea condiţiilor privind aderarea la Uniunea Europeană. Procesul de reformă are ca scop crearea acelui sistem al administraţiei publice care să raspundă cerinţelor societăţii democratice si eficienţei economice:
- asigurarea unui serviciu public de calitate pentru cetăţeni;
- funcţionarea instituţiilor din administraţia publică pe principiile utilităţii sociale;
- susţinerea şi sprijinirea reformei în toate domeniile (economic, social, judiciar, etc.).
Propunerile ce vizează reforma administraţiei publice au la bază analiza actualului sistem în scopul evidenţierii elementelor pozitive si negative ale acestuia, experienţa acumulată de ţările dezvoltate si tendinţele existente pe plan mondial în domeniul reformei publice, transformarea graduală a actualului sistem în aşa fel încât acesta să răspundă atât cerinţelor curente cât şi celor viitoare.
Procesul de modernizare a administraţiei publice vizează:
- elaborarea unui cadru general care să stea la baza întocmirii/dezvoltării unor planuri multianuale de modernizare la nivelul fiecărei instituţii, în conformitate cu necesităţile proprii;
- continuarea procesului de descentralizare în cadrul administraţiei publice, atât la nivel decizional căt si al atribuţiilor;
- îmbunătăţirea ofertei si calităţii serviciilor publice prin implicarea colectivitaţilor locale şi a operatorilor privaţi şi prin introducerea unui sistem de indicatori de măsurare a performanţei;
- scăderea ponderii resurselor alocate de la bugetul de stat şi creşterea ponderii veniturilor din taxele şi impozitele locale;
- implementarea unui sistem modern de management al resurselor umane : demararea unui proces de formare continuă a tuturor cadrelor de conducere din administraţie, crearea unui corp profesionist al funcţionarilor publici, obligativitatea formării continue a acestora, profesionalizarea funcţiei de prefect, respectarea eticii şi deontologiei profesionale de către funcţionarii publici, simplificarea metodologiei de organizare şi desfăşurare a concursurilor pentru ocuparea funcţiilor publice, urgentarea finalizării şi adoptării legii salarizării funcţionarilor publici care să constituie un mijloc real de motivare şi de atractivitate pentru sectorul public, etc.
- redefinirea rolului Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici;
- introducerea noilor tehnologii ale informaţiei şi comunicării ca elemente esenţiale în reducerea costurilor de funcţionare a sistemului administraţiei publice: extinderea accesului cetăţenilor la informaţiile publice prin intermediul internetului, organizarea serviciilor publice pe baza noilor tehnologii informatice;
- apropierea administraţiei publice de cetăţean: imbunătăţirea accesului la serviciile publice, simplificarea procedurilor administrative; promovarea funcţionarilor publici pe criterii profesionale şi morale, introducerea unor sisteme eficiente de consultare şi antrenare a cetaţenilor în activitatea administraţiei publice.
Dincolo de pasii concreţi făcuţi de către autorităţile române pe calea reformei administrative, observaţiile pertinente, ca de altfel şi recomandările Comisiei Europene, vin să demonstreze că acest proces amplu şi complex pe care-l traversează administraţia publica locală din România, este unul departe de a fi încheiat.
Măsurile de modernizare, de racordare la exigenţele europene în materie a ansamblului structurilor administrative, din punct de vedere organizatoric, funcţional, al procedurilor şi resurselor, apte să raspundă comandamentelor societăţii, în mod evident trebuie să continuie.